clasa ix clasa x comerț
1.drepturile consumatorului | |
File Size: | 519 kb |
File Type: | ppt |
|
|
|
Implantarea raioanelor de vânzare
Raionul este unitatea de baza folosita pentru gruparea si prezentarea marfurilor.
Gruparea marfurilor în cadrul raioanelor se poate face în functie de mai multe criterii:
- destinatie (utilizare) – r. cu articole textile pentru îmbracaminte, r. cu lenjerie de corp, r. cu articole uz gospodaresc si decorarea locuintelor, r. cu articole tricotate pentru îmbrăcăminte, r. cu încălțăminte, etc;
- categoria de clienti - r. cu articole pentru bărbați, femei, copii, nou-nascuti, elevi, etc;
- materia prima de fabricatie (dupa posibilitati): r. cu tesaturi de bumbac, lâna, matase, in-cânepa, etc
- natura cererii – r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curenta etc.
Raioanele se pot organiza:
- grupe de marfuri (confectii, tricotaje, încaltaminte, ciorapi, lenjerie, marochinarie si alte articole sportive);
- subgrupe de marfuri (încaltaminte cu fete din piele naturala, încaltaminte cu fete din înlocuitori, din piele sintetica si artificiala, încaltaminte din cauciuc si mase plastice);
- articole (confectii pentru femei - paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protectie si de baie);
- sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofa, fuste-pantalon).
Se cunosc patru tipuri clasice de amplasare a grupelor de produse:
Dispunerea tip grila în care grupele de produse sunt expuse liniar, pe culoare
principale paralele, întrerupte de culoare secundare, asezate perpendicular pe primele. De regula, marile magazine (Selgros, Kaufland) folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o exploatare eficienta a magazinului, desi din punctul de vedere al clientului poate deveni stânjenitoare, partile laterale ale salii de vânzare fiind mult mai aglomerate
Dispunerea flux liber în care asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse pentru a facilita miscarea libera, nestructurata a clientilor. Aceasta dispunere utilizeaza spatiul mai putin eficient decât dispunerea grila.
Dispunere tip boutique în care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel încât fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si o ambianta specifica Adesea un raion prezinta marfuri de marca ale unui singur producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai ridicate.
Implantarea raioanelor de vânzare este operațiunea complexa de dimensionare, amplasare a raioanelor, mobilierului si a produselor într-o concepție sistemica, astfel încât sa asigure prezentarea unei cantități de mărfuri adecvate în raport cu cerințele clientelei, precum si ușurarea alegerii de către cumpărători a mărfurilor.
Obiectivele implantarii raioanelor este utilizarea rationala a întregii suprafete disponibile, dirijarea circuitului clientilor, reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor, realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie, facilitarea cumparaturilor;
Repartizarea suprafetei de vânzare pe raioane are drept scop:
Principiile de baza ale implantarii raioanelor:
- adaptarea la constrângerile fizice impuse de constructia unitatii. Forma si dimensiunea magazinului impune anumite tipuri de amplasamente pentru raioane. Este preferabil de a plasa aproape de spatiul destinat rezervei de marfuri raioanele care vând marfuri de volum mare sau produse cu mare rotatie a stocurilor. De asemenea, raioanele care comercializeaza produse perisabile vor fi de preferinta situate în proximitatea camerelor frigorifice.
- facilitarea circulatiei clientilor în cel mai mare numar posibil de raioane. Pentru a rentabiliza o suprafata de vânzare, trebuie ca schema de implantare a raioanelor sa determine o circulatie a clientilor în toata sala, facându-i sa vada, pe cât posibil, toate raioanele existente. De retinut, ca nici un client nu trebuie sa simta ca i se impune un anumit circuit, ceea ce ar putea fi perceput ca un alt tip de presiune sau o insistenta suplimentara din partea comerciantului.
- aranjarea raioanelor în functie de logica de cumparare a clientilor
Localizarea raioanelor va tine cont de următoarele aspecte:
1 - raioanele care au valori ridicate a vânzarilor pe mp ar trebui sa fie situate în locuri strategice în magazin, respectiv în zonele cu cea mai densa circulatie a clientilor.
2 - raioanele care vând produse cumparate spontan, prin impuls, trebuie sa obtina cele mai bune amplasamente, spre deosebire de raioanele cu marfuri destinate cumparaturilor planificate (tinta bine stabilite a deplasarii clientului în magazin) care pot fi situate în locuri mai putin strategice pentru ca oricum clientii sunt dispusi sa faca un efort în plus pentru a le gasi.
3 - produsele care se cumpara frecvent si pretul lor este mic se recomanda a fi situate în locuri accesibile clientilor, acestia asteptând sa le cumpere fara prea multe complicatii.
4 - raioanele cu produse complementare pot fi situate în proximitate unele fata de altele pentru a facilita completarea cumparaturilor (raionul cu accesorii îmbracaminte pentru barbati - cravate, curele, bretele, ar trebui amplasat lânga raionul de confectii).
5 - raioane care vând produse cu sezonalitate diferita pot fi localizate alaturi. (jucariile si articole de gradina pot fi amplasate alaturi, în perioada sarbatorilor de iarna, raionul de jucarii putând fi marit pe seama reducerii temporare a raionului cu articole de gradina).
6 - cele mai mici raioane se recomanda a fi plasate în locuri strategice pentru a le da mai multa vizibilitate; un raion cu o mare suprafata de vânzare poate sa aiba un amplasament mai putin strategic, daca se are în vedere faptul ca dimensiunea sa va contribui la asigurarea vizibilitatii necesare.
7 - raioanele se amplaseaza si în functie de caracteristicile marfurilor.
Într - un supermagazin, raionul de pâine nu trebuie sa fie situat la începutul circuitului în autoservire deoarece clientii vor evita sa cumpere pâine pentru a nu o strivi cu produsele grele pe care urmeaza sa le achizitioneze ulterior. Produsele proaspete trebuie sa fie prezentate în vitrine frigorifice plasate de-a lungul peretilor pentru a mari spatiul utilizat si pentru a facilita bransamentul la reteaua electrica.
8 - raioanele se amplaseaza si în functie de anumite aspecte ale comportamentului de cumparare a marfurilor. Unele marfuri, cum sunt confectiile, de pilda, fac obiectul încercarilor (probelor) si al retusurilor. Ele pot deci sa fie situate în locuri mai putin strategice si departe de o circulatie densa.
9 – raioanele cu produse noi trebuie implantate în locuri strategice pentru a permite o mai buna vizibilitate a produselor si astfel o crestere a volumului vânzarilor.
10 – amplasarea raioanelor în functie de imaginea pe care doreste comerciantul sa o promoveze pentru magazinul sau. Daca se doreste pozitionarea magazinului ca punct de vânzare a produselor proaspete, raioanele cu astfel de produse vor fi situate în zona de debut a circuitului clientilor pentru a transmite mesajul respectiv înca din primele momente când clientii intra în magazin.
Implantarea raioanelor în magazinele cu un singur nivel
În practica comerciala se utilizează asa-numita regula 4.3.2.1, care se bazeaza pe observatiile curente asupra fluxului cumparatorilor în magazine; s-a constatat ca în cea mai mare parte clientii au tendinta de a se opri în apropierea intrarii în magazin, evitând drumul pâna în partea opusa intrarii. Pe baza acestor observatii îndelung verificate, regula cere ca suprafata magazinului sa fie împartita în patru parti egale: în prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate acele raioane care participa cu o cota globala de 40% în volumul vânzarilor, iar în celelalte, în ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% si respectiv 10%. Bineînteles, regula este susceptibila a fi adaptata, dupa împrejurari, în functie de numarul intrarilor, a stâlpilor de sustinere, etc.
Experienta comerciala demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele de atractie cele mai puternice ale unui magazin; este cazul raionului de carne si preparate din carne din hiper magazine, a raionului legume-fructe din supermagazine, a raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale, etc. Specialistii apreciaza ca prezenta legumelor si fructelor în oferta supermagazinelor, hiper-magazinelor este rezultatul vitezei lor de circulatie si a cererii cu frecventa mare (în Germania, 45% din consumatori cumpara legume si fructe aproape zilnic sau de mai multe ori pe saptamâna). Aceste raioane de foarte mare atractie se amplaseaza primele în asa fel încât clientii, îndreptându-se catre ele sa fie nevoiti sa traverseze întreaga sala de vânzare, vizualizând întreaga oferta a magazinului. Urmeaza apoi implantarea raioanelor cu marfuri de cerere curenta în asa fel încât sa se realizeze un drum dirijat al clientelei pe cât posibil pe ficare culoar de circulatie. În ultima etapa se amplaseaza raioanele cu articole cumparate din impuls, în functie de complementaritatea în utilizare sau în imediata vecinatate a unui loc atractiv.
Implantarea raioanelor în magazinele cu mai multe nivele
Implantarea generala a raioanelor pe nivele (magazine universale) se poate realiza prin aplicarea într-o forma adaptata a regulii 4.3.2.1 mentionata în subcapitolul anterior. Posibilitatile de vânzare cele mai mari le are parterul magazinului care se caracterizeaza prin cea mai intensa circulatie a clientilor, aceasta scazând în intensitate pe masura înaintarii pe verticala. Ultimul etaj are cel mai redus potential de vânzare.
Proiectarea multor magazine universale este realizata pe principiul vânzarii marfurilor sub forma complexelor în consum: articole pentru femei, articole pentru barbati, articole pentru copii, articole pentru locuinta, articole pentru sport, turism, jocuri si odihna, etc. Sala de vînzare a fiecarui nivel se realizeaza se concepe ca o sala unica necompartimentata, permitînd organizarea corespunzatoare a activitatii, precum si eventuala redistribuire a spatiilor diferitelor raioane în functie de evolutia fondului de marfa si a cererii cumpărătorilor. Raioanele care desfac marfuri al caror procese de vînzare necesita instalarea unor cabine de probe, ateliere de retus, consultatii tehnice, auditii, vizionari, demonstratii practice etc, vor fi amplasate în afara fluxurilor principale ale magazinului.
Varianta de amplasare a raioanelor într-un magazin universal:
La parter se amplaseaza raioane care desfac marfuri alimentare, marfuri grele (piese de mobilier, frigidere, masini de spalat, masini de cusut, motorete etc), dar si materiale foto, bijuterii, parfumerie, galanterie, marochinarie, articole de artizanat si cadouri. În ceeace priveste sectorul alimentar, sistemul constructiv va fi astfel realizat încît sa permita o functionare independenta a acestui raion. Sala de vânzare de la parter se organizează în totalitate sau parțial pe principiul autoservirii, în cadrul fluxului cu autoservire funcționând si raioane cu vânzători.
Se organizeaza raioane cu vânzatori pentru produsele alimentare care se pastreaza în vitrine frigorifice si se comercializeaza în cantitati mici prin debitare (carne si preparate din carne, lactate, masline, salate gata preparate), cântarire (produse de cofetarie-patiserie, cafea vrac, seminte vrac, etc) dar si pentru pâine si produse de panificatie.
La amplasarea raioanelor în cadrul salii de vînzare se urmareste asigurarea unei repartizari uniforme a fluxului de cumparatori în functie de complexitatea cererii, frecventa completarii stocurilor în sala de vînzare, concentrarea utilajelor frigorifice, crearea pentru cumparatori a unei accesibilitati maxime la marfuri pentru examinare si alegere, crearea unui front suficient de expunere a marfurilor.
La etajul I se pot amenaja raioane cu articole pentru copii si femei (încaltaminte, tricotaje, confectii).
La etajul II se pot amenaja raioane cu articole pentru barbati.
La etajul III se pot comercializa articole uz casnic (menaj, sticlarie, portelanuri, faianta, feronerie, articole pentru scolari) cât si articole sport – turism.
La etajul IV se comercializeaza prin diferite raioane obiecte – decoratiuni interioare, corpuri de iluminat, electrocasnice (în alte variante articolele de folosinta îndelungata sau de confort al locuintei se recomanda a fi comercializate la ultimul nivel, considerat a fi zona cea mai linistita a magazinului).
La etajul V... sunt amplasate unitati de alimentatie publica (baruri, cofetarii – patiserii) care în sezonul cald se pot extinde si pe terasa oferind o frumoasa perspectiva asupra orasului. Aceste unitati se pot amenaja la ultimul nivel sau la parter, dispunînd de intrari separate de cele ale magazinului care sa le permita prelungirea programului dupa închiderea magazinului.
Regula 4.3.2.1 este rezultatul observatiilor empirice, ceea ce limiteaza generalizarea ei în practica comerciala. Din acest motiv s-a propus evaluarea amplasarii raioanelor unui magazin prin luarea în calcul a indicatorului ”numar de cumparaturi efectuate în fiecare zona a suprafetei de vânzare", precum si a „indicelui de frecventare a zonelor”.
Indicele de frecventare reprezinta ponderea numarului clientilor ce trec prin perimetrul unei zone (nivel sau raion) în totalul clientilor care au intrat în magazin. Experienta practica demonstreaza ca rentabilitatea unei suprafete de vânzare nu este omogena. Diferentele provin din urmatoarele doua cauze:
- zona prezinta produse care sunt ele însele rentabile;
- fie zona este foarte frecventata.
Deci, frecventa este un factor fundamental de caracterizare a rentabilitatii unei zone. Continuând cu acest rationament, se considera ca un produs este rentabil daca el însusi este un produs de „apel" pentru zona sau daca este localizat într-o zona rentabila, respectiv într-o zona foarte frecventata de catre clienti.
Raionul este unitatea de baza folosita pentru gruparea si prezentarea marfurilor.
Gruparea marfurilor în cadrul raioanelor se poate face în functie de mai multe criterii:
- destinatie (utilizare) – r. cu articole textile pentru îmbracaminte, r. cu lenjerie de corp, r. cu articole uz gospodaresc si decorarea locuintelor, r. cu articole tricotate pentru îmbrăcăminte, r. cu încălțăminte, etc;
- categoria de clienti - r. cu articole pentru bărbați, femei, copii, nou-nascuti, elevi, etc;
- materia prima de fabricatie (dupa posibilitati): r. cu tesaturi de bumbac, lâna, matase, in-cânepa, etc
- natura cererii – r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curenta etc.
Raioanele se pot organiza:
- grupe de marfuri (confectii, tricotaje, încaltaminte, ciorapi, lenjerie, marochinarie si alte articole sportive);
- subgrupe de marfuri (încaltaminte cu fete din piele naturala, încaltaminte cu fete din înlocuitori, din piele sintetica si artificiala, încaltaminte din cauciuc si mase plastice);
- articole (confectii pentru femei - paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protectie si de baie);
- sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofa, fuste-pantalon).
Se cunosc patru tipuri clasice de amplasare a grupelor de produse:
Dispunerea tip grila în care grupele de produse sunt expuse liniar, pe culoare
principale paralele, întrerupte de culoare secundare, asezate perpendicular pe primele. De regula, marile magazine (Selgros, Kaufland) folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o exploatare eficienta a magazinului, desi din punctul de vedere al clientului poate deveni stânjenitoare, partile laterale ale salii de vânzare fiind mult mai aglomerate
Dispunerea flux liber în care asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse pentru a facilita miscarea libera, nestructurata a clientilor. Aceasta dispunere utilizeaza spatiul mai putin eficient decât dispunerea grila.
Dispunere tip boutique în care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel încât fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si o ambianta specifica Adesea un raion prezinta marfuri de marca ale unui singur producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai ridicate.
Implantarea raioanelor de vânzare este operațiunea complexa de dimensionare, amplasare a raioanelor, mobilierului si a produselor într-o concepție sistemica, astfel încât sa asigure prezentarea unei cantități de mărfuri adecvate în raport cu cerințele clientelei, precum si ușurarea alegerii de către cumpărători a mărfurilor.
Obiectivele implantarii raioanelor este utilizarea rationala a întregii suprafete disponibile, dirijarea circuitului clientilor, reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor, realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie, facilitarea cumparaturilor;
Repartizarea suprafetei de vânzare pe raioane are drept scop:
- gasirea cu usurinta de catre clienti a unei grupe de marfuri sau a unor articole;
- selectarea de catre client a unui articol din rândul mai multor articole similare;
- întregirea cumparaturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare si stimularea unei vânzari suplimentare;
- stimularea deciziei de cumparare a clientului si pentru marfurile de impuls;
- tinerea evidentei vânzarilor pe grupe de marfuri, subgrupe, articole;
- utilizarea judicioasa a personalului, concomitent cu realizarea unei specializari a acestuia, pe grupe de marfuri;
- efectuarea în conditii mai usoare a inventarelor.
Principiile de baza ale implantarii raioanelor:
- adaptarea la constrângerile fizice impuse de constructia unitatii. Forma si dimensiunea magazinului impune anumite tipuri de amplasamente pentru raioane. Este preferabil de a plasa aproape de spatiul destinat rezervei de marfuri raioanele care vând marfuri de volum mare sau produse cu mare rotatie a stocurilor. De asemenea, raioanele care comercializeaza produse perisabile vor fi de preferinta situate în proximitatea camerelor frigorifice.
- facilitarea circulatiei clientilor în cel mai mare numar posibil de raioane. Pentru a rentabiliza o suprafata de vânzare, trebuie ca schema de implantare a raioanelor sa determine o circulatie a clientilor în toata sala, facându-i sa vada, pe cât posibil, toate raioanele existente. De retinut, ca nici un client nu trebuie sa simta ca i se impune un anumit circuit, ceea ce ar putea fi perceput ca un alt tip de presiune sau o insistenta suplimentara din partea comerciantului.
- aranjarea raioanelor în functie de logica de cumparare a clientilor
Localizarea raioanelor va tine cont de următoarele aspecte:
1 - raioanele care au valori ridicate a vânzarilor pe mp ar trebui sa fie situate în locuri strategice în magazin, respectiv în zonele cu cea mai densa circulatie a clientilor.
2 - raioanele care vând produse cumparate spontan, prin impuls, trebuie sa obtina cele mai bune amplasamente, spre deosebire de raioanele cu marfuri destinate cumparaturilor planificate (tinta bine stabilite a deplasarii clientului în magazin) care pot fi situate în locuri mai putin strategice pentru ca oricum clientii sunt dispusi sa faca un efort în plus pentru a le gasi.
3 - produsele care se cumpara frecvent si pretul lor este mic se recomanda a fi situate în locuri accesibile clientilor, acestia asteptând sa le cumpere fara prea multe complicatii.
4 - raioanele cu produse complementare pot fi situate în proximitate unele fata de altele pentru a facilita completarea cumparaturilor (raionul cu accesorii îmbracaminte pentru barbati - cravate, curele, bretele, ar trebui amplasat lânga raionul de confectii).
5 - raioane care vând produse cu sezonalitate diferita pot fi localizate alaturi. (jucariile si articole de gradina pot fi amplasate alaturi, în perioada sarbatorilor de iarna, raionul de jucarii putând fi marit pe seama reducerii temporare a raionului cu articole de gradina).
6 - cele mai mici raioane se recomanda a fi plasate în locuri strategice pentru a le da mai multa vizibilitate; un raion cu o mare suprafata de vânzare poate sa aiba un amplasament mai putin strategic, daca se are în vedere faptul ca dimensiunea sa va contribui la asigurarea vizibilitatii necesare.
7 - raioanele se amplaseaza si în functie de caracteristicile marfurilor.
Într - un supermagazin, raionul de pâine nu trebuie sa fie situat la începutul circuitului în autoservire deoarece clientii vor evita sa cumpere pâine pentru a nu o strivi cu produsele grele pe care urmeaza sa le achizitioneze ulterior. Produsele proaspete trebuie sa fie prezentate în vitrine frigorifice plasate de-a lungul peretilor pentru a mari spatiul utilizat si pentru a facilita bransamentul la reteaua electrica.
8 - raioanele se amplaseaza si în functie de anumite aspecte ale comportamentului de cumparare a marfurilor. Unele marfuri, cum sunt confectiile, de pilda, fac obiectul încercarilor (probelor) si al retusurilor. Ele pot deci sa fie situate în locuri mai putin strategice si departe de o circulatie densa.
9 – raioanele cu produse noi trebuie implantate în locuri strategice pentru a permite o mai buna vizibilitate a produselor si astfel o crestere a volumului vânzarilor.
10 – amplasarea raioanelor în functie de imaginea pe care doreste comerciantul sa o promoveze pentru magazinul sau. Daca se doreste pozitionarea magazinului ca punct de vânzare a produselor proaspete, raioanele cu astfel de produse vor fi situate în zona de debut a circuitului clientilor pentru a transmite mesajul respectiv înca din primele momente când clientii intra în magazin.
Implantarea raioanelor în magazinele cu un singur nivel
În practica comerciala se utilizează asa-numita regula 4.3.2.1, care se bazeaza pe observatiile curente asupra fluxului cumparatorilor în magazine; s-a constatat ca în cea mai mare parte clientii au tendinta de a se opri în apropierea intrarii în magazin, evitând drumul pâna în partea opusa intrarii. Pe baza acestor observatii îndelung verificate, regula cere ca suprafata magazinului sa fie împartita în patru parti egale: în prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate acele raioane care participa cu o cota globala de 40% în volumul vânzarilor, iar în celelalte, în ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% si respectiv 10%. Bineînteles, regula este susceptibila a fi adaptata, dupa împrejurari, în functie de numarul intrarilor, a stâlpilor de sustinere, etc.
Experienta comerciala demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele de atractie cele mai puternice ale unui magazin; este cazul raionului de carne si preparate din carne din hiper magazine, a raionului legume-fructe din supermagazine, a raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale, etc. Specialistii apreciaza ca prezenta legumelor si fructelor în oferta supermagazinelor, hiper-magazinelor este rezultatul vitezei lor de circulatie si a cererii cu frecventa mare (în Germania, 45% din consumatori cumpara legume si fructe aproape zilnic sau de mai multe ori pe saptamâna). Aceste raioane de foarte mare atractie se amplaseaza primele în asa fel încât clientii, îndreptându-se catre ele sa fie nevoiti sa traverseze întreaga sala de vânzare, vizualizând întreaga oferta a magazinului. Urmeaza apoi implantarea raioanelor cu marfuri de cerere curenta în asa fel încât sa se realizeze un drum dirijat al clientelei pe cât posibil pe ficare culoar de circulatie. În ultima etapa se amplaseaza raioanele cu articole cumparate din impuls, în functie de complementaritatea în utilizare sau în imediata vecinatate a unui loc atractiv.
Implantarea raioanelor în magazinele cu mai multe nivele
Implantarea generala a raioanelor pe nivele (magazine universale) se poate realiza prin aplicarea într-o forma adaptata a regulii 4.3.2.1 mentionata în subcapitolul anterior. Posibilitatile de vânzare cele mai mari le are parterul magazinului care se caracterizeaza prin cea mai intensa circulatie a clientilor, aceasta scazând în intensitate pe masura înaintarii pe verticala. Ultimul etaj are cel mai redus potential de vânzare.
Proiectarea multor magazine universale este realizata pe principiul vânzarii marfurilor sub forma complexelor în consum: articole pentru femei, articole pentru barbati, articole pentru copii, articole pentru locuinta, articole pentru sport, turism, jocuri si odihna, etc. Sala de vînzare a fiecarui nivel se realizeaza se concepe ca o sala unica necompartimentata, permitînd organizarea corespunzatoare a activitatii, precum si eventuala redistribuire a spatiilor diferitelor raioane în functie de evolutia fondului de marfa si a cererii cumpărătorilor. Raioanele care desfac marfuri al caror procese de vînzare necesita instalarea unor cabine de probe, ateliere de retus, consultatii tehnice, auditii, vizionari, demonstratii practice etc, vor fi amplasate în afara fluxurilor principale ale magazinului.
Varianta de amplasare a raioanelor într-un magazin universal:
La parter se amplaseaza raioane care desfac marfuri alimentare, marfuri grele (piese de mobilier, frigidere, masini de spalat, masini de cusut, motorete etc), dar si materiale foto, bijuterii, parfumerie, galanterie, marochinarie, articole de artizanat si cadouri. În ceeace priveste sectorul alimentar, sistemul constructiv va fi astfel realizat încît sa permita o functionare independenta a acestui raion. Sala de vânzare de la parter se organizează în totalitate sau parțial pe principiul autoservirii, în cadrul fluxului cu autoservire funcționând si raioane cu vânzători.
Se organizeaza raioane cu vânzatori pentru produsele alimentare care se pastreaza în vitrine frigorifice si se comercializeaza în cantitati mici prin debitare (carne si preparate din carne, lactate, masline, salate gata preparate), cântarire (produse de cofetarie-patiserie, cafea vrac, seminte vrac, etc) dar si pentru pâine si produse de panificatie.
La amplasarea raioanelor în cadrul salii de vînzare se urmareste asigurarea unei repartizari uniforme a fluxului de cumparatori în functie de complexitatea cererii, frecventa completarii stocurilor în sala de vînzare, concentrarea utilajelor frigorifice, crearea pentru cumparatori a unei accesibilitati maxime la marfuri pentru examinare si alegere, crearea unui front suficient de expunere a marfurilor.
La etajul I se pot amenaja raioane cu articole pentru copii si femei (încaltaminte, tricotaje, confectii).
La etajul II se pot amenaja raioane cu articole pentru barbati.
La etajul III se pot comercializa articole uz casnic (menaj, sticlarie, portelanuri, faianta, feronerie, articole pentru scolari) cât si articole sport – turism.
La etajul IV se comercializeaza prin diferite raioane obiecte – decoratiuni interioare, corpuri de iluminat, electrocasnice (în alte variante articolele de folosinta îndelungata sau de confort al locuintei se recomanda a fi comercializate la ultimul nivel, considerat a fi zona cea mai linistita a magazinului).
La etajul V... sunt amplasate unitati de alimentatie publica (baruri, cofetarii – patiserii) care în sezonul cald se pot extinde si pe terasa oferind o frumoasa perspectiva asupra orasului. Aceste unitati se pot amenaja la ultimul nivel sau la parter, dispunînd de intrari separate de cele ale magazinului care sa le permita prelungirea programului dupa închiderea magazinului.
Regula 4.3.2.1 este rezultatul observatiilor empirice, ceea ce limiteaza generalizarea ei în practica comerciala. Din acest motiv s-a propus evaluarea amplasarii raioanelor unui magazin prin luarea în calcul a indicatorului ”numar de cumparaturi efectuate în fiecare zona a suprafetei de vânzare", precum si a „indicelui de frecventare a zonelor”.
Indicele de frecventare reprezinta ponderea numarului clientilor ce trec prin perimetrul unei zone (nivel sau raion) în totalul clientilor care au intrat în magazin. Experienta practica demonstreaza ca rentabilitatea unei suprafete de vânzare nu este omogena. Diferentele provin din urmatoarele doua cauze:
- zona prezinta produse care sunt ele însele rentabile;
- fie zona este foarte frecventata.
Deci, frecventa este un factor fundamental de caracterizare a rentabilitatii unei zone. Continuând cu acest rationament, se considera ca un produs este rentabil daca el însusi este un produs de „apel" pentru zona sau daca este localizat într-o zona rentabila, respectiv într-o zona foarte frecventata de catre clienti.
ORGANIZAREA ACTIVITATII LA
NIVEL DE DEPOZIT
Depozitul este o clădire, o construcţie sau o suprafaţă special amenajată cu instalaţii necesare efectuării operaţiilor legate de manipularea şi păstrarea materialelor sau a produselor finite. Existenţa depozitelor permite asigurarea continuităţii procesului de producţie în secţiile de bază precum şi satisfacerea operativă a cererii.
Procesele operative ce se desfăşoară în orice depozit sunt: primirea mărfurilor, păstrarea lor şi livarea acestora.
Primirea mărfurilor:
La primirea mărfurilor se efectuază recepţia calitativă şi cantitativă ( în termen de 6 ore pentru produsele uşor alterabile şi 5 zile pentru celelte) a acestora ( asupra întregului lot sau prin sondaj) şi cele constate se confruntă cu documentele de însoţire. Dacă beneficiarul constată că cele înscrise nu corespund cu realitatea, se întrerupe verificare, se înştiinţează furnizorul, care este obligat să trimită un delegat în termen de 24 de ore dacă este din aceeaşi localitate sau în 5 zile dacă este situat în altă localitate, care să participe la recepţia mărfurilor şi întocmirea unui PROCES VERBAL DE CONSTATARE.
Mărfurile care nu corespund din punct de vedere calitativ pot fi returnate furnizorului pentru înlocuirea lor cu altele corespunzătoare, recondiţionate ( pe cheltuiala celui vinovat )– în situaţia în care aceasta este posibilă şi ambele părţi sunt de acord, acceptate dar cu reducerea preţului de vânzare de către furnizor, refuzate când mărfurii sunt improprii destinaţiei lor.
Pentru mărfurile corespunzătoare dpdv. Calitativ şi cantitativ se întocmeşte NOTA DE RECEPŢIE ( document de bază în operaţiunile contabile)
Păstrarea mărfurilor:
Este un proces operativ ce se desfăşoară în depozitele comerţului cu ridicata şi cuprinde o gamă variată de operaţiuni, dintre care cele mai importante sunt
- stabilirea suprafeţelor necesare păstrarea diferitelor mărfuri şi a tehnicii de aşezare a lor ţinând cont de forma de ambalare ( vrac, ambalate în cutii, saci pachete etc.)
- crearea şi menţinerea condiţiilor normale de păstrare privind temperatura, umiditatea relativă a aerului, lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare.
- controlul permanent al calităţii mărfurilor păstrate.
Mărfurile se aşează la locurile de păstrare în stive, stelaje, grămezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, fiecărei grupe sau articol asigurându-i-se locul de depozitare care corespunde cel mai bine proprietăţilor fizico- chimice.
Pe durata păstrării, la mărfuri se pot înregistra o serie de pierderi normale ( perisabilităţi) şi pierderi peste norme. Pierderile normale au loc datorită proprietăţilor fizici-chimice ale mărfurilor prin: evaporare, scurgere, fărâmiţare, împrăştiere etc. Pentru acestea sunt stabilite cote procentuale ce se aplică la cantitatea sau valoarea mărfurilor intrate în depozit între două inventarieri succesive şi se scad din gestiune. Pierderile peste normă provin, în cea mai mare parte din neglijenţa lucrătorilor în manipularea mărfurilor şi dunt considerate pierderi subiective şi se impută celor vinovaţi.
Livrarea mărfurilor din depozite:
Livrarea partizilor de mărfuri se face în ordinea cerinţelor beneficiarilor, în baza unui grafic, avându-se în vedere folosirea raţională a mijloacelor de transport, utilizarea corespunzătoare a forţei de muncă din depozite şi a bazei tehnico-materiale a acestora.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ÎN DEPOZITELE DE MĂRFURI
Organizarea raţională a proceselor operative ce au loc în depozite impune respectarea următoarelor cerinţe:
- determinarea exactă a cantităţii de mărfuri primite şi livrate
- executarea fiecărei operaţiuni in timp cât mai scurt şi într-un spaţiu căt mai restrâns
- folosirea mijloacelor mecanice moderne pentru manipularea produselor, pentru a se reduce la mminimum efortul fizic al lucrătorilor
- procesele operative să se efctueze în stricta lor succesiune pentru a asigura trecerea rapidă de la o operaţiune la alta şi creşterea productivităţii muncii
- asigurarea condiţiilor optime a păstrării mărfurilor în vederea evitării degradării acestora
- pregătirea prealabilă a loturilor de mărfuri în vederea încărcării lor în autovehiculule de transport.
ORGANIZAREA INTERIOARĂ A DEPOZITELOR DE MĂRFURI
În funcţie de procesele operative ce se desfăşoară, suprafaţa totală a unui depozit este formată din:
- Suprafaţa încăperilor operative ( cca 80-90%) destinată păstrării efective a stocurilor de mărfuri , amenajată ca o sală unică sau sub forma unor încăperi separate sau săli compartimentatepentru păstrarea unor produse alimentare ce necesită regim diferenţiat de păstrare şi pentru efectuarea operaţiilor de sortare , recepţie şi expediere.
- Suprafaţa ocupată de încăperile administrative şi cu caracter social
- Suprafaţa afectată încăperilor tehnice
FLUXURILE MĂRFURILOR ÎN DEPOZIT
Recepţia mărfurilor şi păstrarea ( stocare ) lor corespund circuitului primar ( sau de stocaj ), iar livrarea mărfurilor, corespunde circuitului secundar ( sau de sevice ). Organizarea şi amenajarea depozitului trebuie astfel făcută încât cele două circuite să nu se suprapună.
În funcţie de amplasarea principalelor zone – recepţie, depozitare, expediţie- există 3 variante de flux al mărfurilor într-un depozit:
1. circulaţia mărfurilor în linie dreaptă, când zonele de recepţie şi expediţie sunt paralele, fiind aşezate pe două laturi opuse ale depozitului;
2. circulaţia mărfurilor în arc de cerc de 90°, când zonele de recepţie şi expediţie sunt amplasate perpendicular pe două laturi alăturate ale depozitului
3. circulaţia mărfurilor în arc de cerc de 180°, când zonele de recepţie şi expediţie sunt amplasate pe aceeşi latură a depozitului
Pentru o mai bună organizare a activităţii se impune necesitatea sectorizării pe orizontală a suprafeţei de depozitare astfel:
- zona I, situată în imediata vecinătate a căilor principale de acces, destinată produselor care se livrează cu o frecvenţă mare şi în cantităţi mari
- zona II, situată de o parte şi de alta a primei zone sau în adâncime faţă de aceasta, este destinată produselor care se livrează cu o frecvenţă medie şi în cantităţi medii
- zona III, amplasată în părţile periferice ale depozitului, cele mai îndepărtate de căile principale de acces, este afectată păstrării mărfurilor cu circulaţie lentă sau de extrasezon
şi a înălţimii utile de depozitare a stelajelor:
- zona I, situată pe primul nivel al stelajului, este destinată mărfurilor de volum şi greutate mare sau cu o viteză de circulaţie accelerată
- zona II, situată pe al doilea nivel al stelajului, este destinată mărfurilor de volum şi greutate mică sau cu o viteză de circulaţie lentă
- zona III, nivelurile trei şi patru ale stelajului, constituie spaţiul destinat stocurilor de rezervă
DOTAREA CU MOBILIER, UTILAJE, UNELTE DE LUCRU ŞI ECHIPAMENTE
Mobilierul se compune din: rafturi simple, dulapuri cu sertare, containere etc. Utilajul aflat în dotarea depozitelor constă în: utilaj frigorific, cântare, utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat. Unelte de lucru şi echipamentele utilizate în procesele de servicii, sunt: maşini de tăiat şi porţionat, maşini de umplere automată, maşini de sigilare, maşini electronice de etichetat ( marcat), maşini de testarea aparatelor electronice şi electrocasnice etc.
Depozitul este o clădire, o construcţie sau o suprafaţă special amenajată cu instalaţii necesare efectuării operaţiilor legate de manipularea şi păstrarea materialelor sau a produselor finite. Existenţa depozitelor permite asigurarea continuităţii procesului de producţie în secţiile de bază precum şi satisfacerea operativă a cererii.
Procesele operative ce se desfăşoară în orice depozit sunt: primirea mărfurilor, păstrarea lor şi livarea acestora.
Primirea mărfurilor:
La primirea mărfurilor se efectuază recepţia calitativă şi cantitativă ( în termen de 6 ore pentru produsele uşor alterabile şi 5 zile pentru celelte) a acestora ( asupra întregului lot sau prin sondaj) şi cele constate se confruntă cu documentele de însoţire. Dacă beneficiarul constată că cele înscrise nu corespund cu realitatea, se întrerupe verificare, se înştiinţează furnizorul, care este obligat să trimită un delegat în termen de 24 de ore dacă este din aceeaşi localitate sau în 5 zile dacă este situat în altă localitate, care să participe la recepţia mărfurilor şi întocmirea unui PROCES VERBAL DE CONSTATARE.
Mărfurile care nu corespund din punct de vedere calitativ pot fi returnate furnizorului pentru înlocuirea lor cu altele corespunzătoare, recondiţionate ( pe cheltuiala celui vinovat )– în situaţia în care aceasta este posibilă şi ambele părţi sunt de acord, acceptate dar cu reducerea preţului de vânzare de către furnizor, refuzate când mărfurii sunt improprii destinaţiei lor.
Pentru mărfurile corespunzătoare dpdv. Calitativ şi cantitativ se întocmeşte NOTA DE RECEPŢIE ( document de bază în operaţiunile contabile)
Păstrarea mărfurilor:
Este un proces operativ ce se desfăşoară în depozitele comerţului cu ridicata şi cuprinde o gamă variată de operaţiuni, dintre care cele mai importante sunt
- stabilirea suprafeţelor necesare păstrarea diferitelor mărfuri şi a tehnicii de aşezare a lor ţinând cont de forma de ambalare ( vrac, ambalate în cutii, saci pachete etc.)
- crearea şi menţinerea condiţiilor normale de păstrare privind temperatura, umiditatea relativă a aerului, lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare.
- controlul permanent al calităţii mărfurilor păstrate.
Mărfurile se aşează la locurile de păstrare în stive, stelaje, grămezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, fiecărei grupe sau articol asigurându-i-se locul de depozitare care corespunde cel mai bine proprietăţilor fizico- chimice.
Pe durata păstrării, la mărfuri se pot înregistra o serie de pierderi normale ( perisabilităţi) şi pierderi peste norme. Pierderile normale au loc datorită proprietăţilor fizici-chimice ale mărfurilor prin: evaporare, scurgere, fărâmiţare, împrăştiere etc. Pentru acestea sunt stabilite cote procentuale ce se aplică la cantitatea sau valoarea mărfurilor intrate în depozit între două inventarieri succesive şi se scad din gestiune. Pierderile peste normă provin, în cea mai mare parte din neglijenţa lucrătorilor în manipularea mărfurilor şi dunt considerate pierderi subiective şi se impută celor vinovaţi.
Livrarea mărfurilor din depozite:
Livrarea partizilor de mărfuri se face în ordinea cerinţelor beneficiarilor, în baza unui grafic, avându-se în vedere folosirea raţională a mijloacelor de transport, utilizarea corespunzătoare a forţei de muncă din depozite şi a bazei tehnico-materiale a acestora.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ÎN DEPOZITELE DE MĂRFURI
Organizarea raţională a proceselor operative ce au loc în depozite impune respectarea următoarelor cerinţe:
- determinarea exactă a cantităţii de mărfuri primite şi livrate
- executarea fiecărei operaţiuni in timp cât mai scurt şi într-un spaţiu căt mai restrâns
- folosirea mijloacelor mecanice moderne pentru manipularea produselor, pentru a se reduce la mminimum efortul fizic al lucrătorilor
- procesele operative să se efctueze în stricta lor succesiune pentru a asigura trecerea rapidă de la o operaţiune la alta şi creşterea productivităţii muncii
- asigurarea condiţiilor optime a păstrării mărfurilor în vederea evitării degradării acestora
- pregătirea prealabilă a loturilor de mărfuri în vederea încărcării lor în autovehiculule de transport.
ORGANIZAREA INTERIOARĂ A DEPOZITELOR DE MĂRFURI
În funcţie de procesele operative ce se desfăşoară, suprafaţa totală a unui depozit este formată din:
- Suprafaţa încăperilor operative ( cca 80-90%) destinată păstrării efective a stocurilor de mărfuri , amenajată ca o sală unică sau sub forma unor încăperi separate sau săli compartimentatepentru păstrarea unor produse alimentare ce necesită regim diferenţiat de păstrare şi pentru efectuarea operaţiilor de sortare , recepţie şi expediere.
- Suprafaţa ocupată de încăperile administrative şi cu caracter social
- Suprafaţa afectată încăperilor tehnice
FLUXURILE MĂRFURILOR ÎN DEPOZIT
Recepţia mărfurilor şi păstrarea ( stocare ) lor corespund circuitului primar ( sau de stocaj ), iar livrarea mărfurilor, corespunde circuitului secundar ( sau de sevice ). Organizarea şi amenajarea depozitului trebuie astfel făcută încât cele două circuite să nu se suprapună.
În funcţie de amplasarea principalelor zone – recepţie, depozitare, expediţie- există 3 variante de flux al mărfurilor într-un depozit:
1. circulaţia mărfurilor în linie dreaptă, când zonele de recepţie şi expediţie sunt paralele, fiind aşezate pe două laturi opuse ale depozitului;
2. circulaţia mărfurilor în arc de cerc de 90°, când zonele de recepţie şi expediţie sunt amplasate perpendicular pe două laturi alăturate ale depozitului
3. circulaţia mărfurilor în arc de cerc de 180°, când zonele de recepţie şi expediţie sunt amplasate pe aceeşi latură a depozitului
Pentru o mai bună organizare a activităţii se impune necesitatea sectorizării pe orizontală a suprafeţei de depozitare astfel:
- zona I, situată în imediata vecinătate a căilor principale de acces, destinată produselor care se livrează cu o frecvenţă mare şi în cantităţi mari
- zona II, situată de o parte şi de alta a primei zone sau în adâncime faţă de aceasta, este destinată produselor care se livrează cu o frecvenţă medie şi în cantităţi medii
- zona III, amplasată în părţile periferice ale depozitului, cele mai îndepărtate de căile principale de acces, este afectată păstrării mărfurilor cu circulaţie lentă sau de extrasezon
şi a înălţimii utile de depozitare a stelajelor:
- zona I, situată pe primul nivel al stelajului, este destinată mărfurilor de volum şi greutate mare sau cu o viteză de circulaţie accelerată
- zona II, situată pe al doilea nivel al stelajului, este destinată mărfurilor de volum şi greutate mică sau cu o viteză de circulaţie lentă
- zona III, nivelurile trei şi patru ale stelajului, constituie spaţiul destinat stocurilor de rezervă
DOTAREA CU MOBILIER, UTILAJE, UNELTE DE LUCRU ŞI ECHIPAMENTE
Mobilierul se compune din: rafturi simple, dulapuri cu sertare, containere etc. Utilajul aflat în dotarea depozitelor constă în: utilaj frigorific, cântare, utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat. Unelte de lucru şi echipamentele utilizate în procesele de servicii, sunt: maşini de tăiat şi porţionat, maşini de umplere automată, maşini de sigilare, maşini electronice de etichetat ( marcat), maşini de testarea aparatelor electronice şi electrocasnice etc.